România pierde 458,7 milioane de euro din PNRR din cauza reformelor întârziate

Anunțul a fost făcut de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, care a prezentat evaluarea Comisiei Europene privind cererea de plată numărul trei.

Potrivit acestuia, o parte din fondurile suspendate au fost recuperate, însă pierderile rămân semnificative.

”Am reușit să recuperăm 350,7 milioane Euro din banii care inițial au fost suspendați; pierdem 458,7 milioane Euro din cauza reformelor întârziate, incomplete sau făcute prost în anii trecuți”, transmite acesta.

O cerere de plată cu probleme majore

Cererea de plată nr. 3, depusă în decembrie 2023, a fost una dintre cele mai dificile pentru România. Reformele incluse ar fi trebuit să fie deja implementate la momentul depunerii, însă Comisia Europeană a constatat deficiențe și a decis suspendarea parțială a fondurilor în mai 2025.

Ulterior, autoritățile române au încercat să remedieze problemele și au transmis clarificări suplimentare, însă patru jaloane importante nu au fost considerate îndeplinite.

”Comisia a decis că patru jaloane importante nu au fost rezolvate corespunzător”, a scris Dragoș Pîslaru pe Facebook.

Reforma pensiilor speciale, progres parțial

Unul dintre cele mai sensibile dosare a fost cel al pensiilor speciale. Deși procesul a fost întârziat, inclusiv din cauza amânărilor repetate la Curtea Constituțională, România a reușit să recupereze o parte importantă din fonduri.

”Din cele 231 milioane Euro suspendate inițial, România recuperează 166 milioane Euro”, anunță ministrul.

Acesta a subliniat că adoptarea legislației necesare a permis îndeplinirea parțială a cerințelor impuse de Comisia Europeană.

Cele mai mari pierderi vin însă din zona guvernanței companiilor de stat, unde reformele au fost întârziate ani la rând.

Numiri politice și proceduri defectuoase

În cazul companiilor din energie, Comisia Europeană a identificat probleme serioase în procesul de selecție a conducerii: ”Numiri politice, proceduri neclare, criterii aplicate incorect, mandate incomplete sau lipsa unor indicatori de performanță.”

Pentru acest jalon, România pierde 180 de milioane de euro, recuperând doar 48 de milioane.

Situația se repetă și în cazul companiilor de transport, unde standardele de transparență și profesionalism nu au fost respectate: ”Statul trebuia să demonstreze că aceste companii sunt conduse de oameni selectați transparent, competitiv și pe criterii de competență.”

Rezultatul: pierderi de 15,4 milioane de euro și recuperări minime, transmite Dragoș Pîslaru.

Critici dure la adresa clasei politice

Ministrul Investițiilor a criticat în termeni duri modul în care reformele au fost tratate de-a lungul anilor, acuzând lipsa de voință politică și perpetuarea numirilor pe criterii de interese.

”Nu poți pretinde fonduri europene și, în același timp, să numești în continuare băieții deștepți de la partid în conducerea companiilor de stat. Nu poți cere încredere de la Bruxelles, în timp ce tu, la București, doar mimezi selecția pe criterii de profesionalism”, scrie Dragoș Pîslaru.

El a indicat direct responsabilitatea politicienilor care au blocat sau amânat reformele: ”Fiecare politician care a folosit fiecare ocazie pentru a amâna ori a anula orice demers de reformă reală, de teamă să nu își piardă privilegiile.”

În final, consecințele acestor eșecuri administrative și politice sunt suportate de cetățeni.

”Noi. Tot noi. Toți românii, care trebuie să suportăm din nou nota de plată pentru ticăloșia ori incompetența unor șmecheri ajunși la conducerea partidului”, spune ministrul.

Citește și

SUA retrag 5.000 de militari din Germania, pe fondul tensiunilor cu Berlinul

SUA retrag 5.000 de militari din Germania, pe fondul tensiunilor cu Berlinul

Dronă rusească intrată temporar în spațiul aerian al României. Alertă în Tulcea după atacuri lângă graniță

Dronă rusească intrată temporar în spațiul aerian al României. Alertă în Tulcea după atacuri lângă graniță

Ioana Maria Vlas, ”mama FNI”, obligată să plătească peste 750 de milioane de lei din datoriile SOV Invest

Ioana Maria Vlas, ”mama FNI”, obligată să plătească peste 750 de milioane de lei din datoriile SOV Invest